virtual_lipova_title_1.gif (4146 bytes)

Orasul Lipova cuprinde astazi trei vechi localitati: Lipova la sud de Mures, Radna si Soimos la nord de Mures.

Orasul Lipova are o mare vechime, fiind atestat documentar inca din secolul al XII-lea. El a devenit mai ales in secolele XV-XVI un important centru mestesugaresc, aici functionand mai multe bresle si un important vad comercial.

Centrul Lipovei este piata Unirii, azi transformata in parc, unde se tinea odinioara targul. Aici a poposit in 1849 Nicolae Balcescu, venind din tabara lui Avram Iancu, travestit in vanzator de donite, deoarece era urmarit de autoritatile habsburgice. Fotocopia scrisorii (al carei original se afla la Biblioteca Academiei din Bucuresti) lui Nicolae Balcescu adresata lui I. Ghica si care relateaza acest eveniment se gaseste la muzeul orasului. Aici au avut loc de asemenea importante manifestatii socialiste, ca de exemplu ce de la 1910, la care luptatorul socialist Traian Novac a tinut un vibrant discurs revolutionar.

Tot in aceasta piata se gasesc trei monumente istorice importante: vechea biserica ortodoxa, vechea scoala romaneasca si bazarul.

biserica_ortodoxa_lipova.jpg (45620 bytes)Biserica ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului" este o capodopera a artei feudale romanesti. Construita in trei etape, s-a imbogatit in secolul al XIV-lea (pe la 1338) cu pronaosul si aproximativ jumatate din actuala nava, in stil bizantin, dupa cat se stie pe cheltuiala cnejilor romani din valea Muresului si poate - potrivit traditiei - chiar a lui Basarab I, domnul Tarii Romanesti. Puternica comunitate romaneasca din Lipova, investind sume considerabile, in 1797 a prelungit biserica pana a luat forma actuala. In anul 1928 i s-au adaugat galeriile in interior. In exterior, bisericii, si in special turnului i s-au impregnat la sfarsitul secolului al XVIII-lea elemente ale stilului baroc si rococo.

Biserica dispune si de valori picturale deosebite, realizate in mai multe etape. Frescele din nava veche situate langa intrare au fost datate de catre Nicolae Iorga in jurul anului 1500, avand afinitate cu cele de la Manastirea Viforita (sec. XV) din Tara Romaneasca. In 1732 cea mai mare parte a zidurilor, atat in interior, cat si in exterior au fost acoperite de splendidele fresce ale pictorului Nedelcu, lucrate in stil bizantin. In exterior ele au fost acoperite cu tencuiala, fiind partial dezvelite incepand cu anul 1928, impreuna cu stravechea poarta a "Eternitatii". Dintre ele se remarca "Judecata din urma" si "Patriarhii Avram, Isac si Iacob". Dintre picturile ce se afla pe iconostas, unele apartin lui Pocroniu (sec. XVIII) ca de exemplu cei patru evanghelisti si Buna Vestire, de pe usile imparatesti. Cele mai insemnate sunt datorate lui Stefan Tenetchi-Ponerechiu, dintre care "Sf. Ioan Botezatorul" a fost pictata in 1785. Restul apartin unei etape mai tarzii a activitatii pictorului ca de exemplu: "Cina cea de taina", "Ierarhul Nicolae", etc. Un interes deosebit reprezinta tronul arhieresc, frumos sculptat, adus din Moldova. Biserica ortodoxa din Lipova a servit in sec. XV-XVII drept catedrala a unor ierarhi (1408, 1563, 1606, 1651, etc.). In ultima perioada, biserica a fost restaurata, iar picturile conservate.

Alaturi de biserica exista si un muzeu dotat cu numeroase obiecte de arta feudala si o colectie de carti romanesti vechi. O valoare deosebite o prezinta: Noul Testament de la Balgrad (Alba Iuluia, 1648), Indreptarea legii (tiparita la Govora, 1652), etc, dovedind legaturile culturale existente intre romanii din cele trei tari romane. Dintre obiectele de arta remarcam Sf. Aer brodat pe catifea neagra, cu ornamente de influenta turceasca (sec. XVI-XVII), un engolpion episcopesc (sec. XVII), ornate (1606), orar diaconesc (1606), o cruce sculptata in lemn (sec. XVII), etc.

bazarul_turcesc_lipova.jpg (35405 bytes) Bazarul provine probabil din a doua etapa a stapanirii otomane (1613-1716). Proportiile lui impunatoare confirma datele cuprinse in documente privind intensul schimb de produse, care a avut loc aici, intre comerciantii proveniti din cele trei tari romane si din tarile centrului Europei. Bazarul, asa cum a supravietuit pana astazi, si-a pastrat in mare masura forma fatadei de odinioara, strajuita de 8 pilastri masivi cu aspect cilindric, legati intre ei prin arcade. In centrul cladirii se gaseste un frontispiciu triunghiular, decorat cu 5 discuri ceramice figurale care par a fi de provenienta mai tarzie. In spatele coloanelor exista un larg pasaj, unde comerciantii, potrivit datinei orientale, expuneau marfa, la indemana cumparatorilor. Incaperile bazarului, in decursul secolelor, au fost transformate si adaptate altor cerinte. Sub bazar insa se pastreaza o uriasa pivnita, folosita initial pentru magazii.

Vechea scoala romaneasca construita la inceputul secolului al XIX.lea cu elemente in stil baroc, afost una din primele scoli romanesti supraprimare din aceste parti.

Nu departe de biserica, urcand dealul Lipovei, ajungem la locul numit "La ruga" unde se afla un monument de piatra cu o cruce de marmora, ridicata la 1933. In acest loc s-au adunat in anul 1744 numerosi tarani cu ocazia miscarilor populare legate de actiunea lui Visarion Sarai, indreptata impotriva unirii cu Roma, de fapt impotriva atapanirii habsburgice. Tot in acest loc s-au intrunit 3000 de romani din Lipova, demonstrand in favoarea memorandistilor (1894).

Muzeul orasenesc din Lipova (str. Nicolae Balcescu nr. 21) se afla din 1958 in actualul sediu, un fost conac care dateaza din secolul al XIX-lea, transformat in jurul anului 1930. Dintre cele 8 sali ale muzeului se remarca in special salonul "rosu" si salonul "galben", ambele avand o tapiserie in culorile amintite. In salonul "rosu" casim un splendid lustru de cristal, ca si soba de portelan in stil rococo.

Sectia de istorie prezinta o seama de descoperiri arheologice din epoca comunei primitive si a oranduirii sclavagiste, provenite din aceste parti. Alte doua sali sunt dedicate evului mediu scotand in evidenta intensa activitate economica a orasului, ca si participarea maselor din aceste parti la rascoalele din 1514, 1784, si la luptele de eliberare de sub conducerea lui Mihai Viteazul, care a stapanit si Lipova (1599-1600). Una din sali este repartizata evenimentelor revolutiei de la 1848-1849. Ultimele trei sali cuprind sectia etnografiei, familiarizand vizitatorul cu etnografia si arta populara din Valea Muresului.

Importanta turistica a orasului este amplificata prin asezarea sa in ultima stramtura a Muresului, fiind strajuit de inaltimile stancoase ale Muntilor Zarandului.

Statiunea balneo-climaterica Lipova este situata la 3 km de centrul Lipovei, intr-o regiune paduroasa pe valea paraului Sistarovat, la o altitudine de 138 m. Izvoarele minerale au fost descoperite de pastori incidental in primavara anului 1818. In anul urmator s-a inceput impadurirea locului si constructia cladirilor din piatra. In decursul celor peste 150 de ani de existenta statiunea a trecut deseori prin momente grele. Baile sunt indicate pentru afectiuni ale tubului digestiv si cardio-vasculare.

gara_radna.jpg (37769 bytes)Radna (azi Lipova II) este situata la nord de Mures si se concentreaza in jurul strazii Avram Iancu, care langa podul paraului Radna se largeste intr-o piata. In acest loc au cautat in repetate randuri masele de alegatori romani sa impuna alegerea unor deputati, care militau pentru revendicarile sociale si nationale. In 1848, ei l-au ales Teodor Serb. In 1872 increderea lor s-a adresat lui Alexandru Mocioni, presedintele Partidului National din Crisana si Banat. In 1906 si 1919 a candidat aici Vasile Goldis care, in 1918, a fost investit cu mandat si pentru Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia.

Tot in aceasta piata se gaseste casa (nr. 339), unde a poposit in august 1849 generalul revolutionar polonez Iosif Bem, iar cu cateva zile mai tarziu Ludovic Kossuth, asa cum arata placa comemorativa, refugiindu-se prin Orsova in Turcia, in urma inabusirii revolutiei ungare.

biserica_si_manastirea_maria_radna.jpg (38696 bytes) Pe panta dealului se gaseste biserica Sf. Maria si vehea manastire. Inceputurile manastirii dateaza din jurul anului 1551, fiind intemeiata de calugarii franciscani veniti din Bosnia. A fost construita in etapa dintre 1727 si 1826, predominand elementele in stil baroc.

manastirea_franciscana.jpg (29274 bytes)Actuala biserica, inceputa in 1756 si terminata integral in 1782, este dominata atat in interior, cat si in exterior de stilul baroc. In 1911 ambele turnuri ale bisericii au fost inaltate cu 31 m in actuala forma.

interior_biserica_maria_radna.jpg (33841 bytes) In interior se remarca altarul principal din marmora de Carrara, pe care este asezata icoana Sf. Maria, o lucrare in stilul Renasterii tarzii (sec. XVII). In spatele altarului se ridica un urias tablou al "bunei vestiri" de I. Roskovics (1891). In nava se gasesc opt altare in stil baroc, datand din secolul al XVIII-lea.

 

In Radna se afla si cimitirul eroilor (in cimitirul local), unde isi dorm somnul de veci numerosi eroi care si-au dat viata lor tanara in luptele din zona Paulis in 1944, in lupta impotriva invadatorilor.

cetatea_soimos.jpg (30743 bytes) Continuand drumul spre est ajungem la cetatea Soimos (azi Lipova III) loc renumit pentru cetatea cu aceeasi denumire, excelent plasata pe Cioaca Tautului la o altitudine de 129 m. Aceasta domina drumul stravechi ce ducea spre centrul Transilvaniei.

Primele informatii documentare despre cetate, ridicata in centrul unui cnezat romanesc, provin din 1278. In jurul anilor 1440-1446, cetatea este refacuta din temelie de Iancu de Hunedoara. Lucrarea este condusa de acelasi iscusit mester care a realizat si splendida fortareata de la Hunedoara. In 1509 cetatea si domeniul revin lui Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg, care practica o crancena exploatare. Ea este asediata in 1514 de rasculatii romani si maghiar, condusi de Gheorghe Doja. Dupa o scurta rezistenta, garnizoana cetatii condusa de voievodul de Ciuci se rascoala impotriva oamenilor lui Gheorghe Hohenzollern si se alatura rasculatilor. Potrivit traditiei, tabara rasculatilor a fost asezata pe Dealul Cioilor, in apropiere.

In anul 1541 cetatea devine temporar resedinta principelui Transilvaniei. In aceasta perioada ea este intarita si infrumusetata in stilul Renasterii, totodata adaugandu-i-se bastioanele externe. In curtea interioara se vad pana azi unele profile de piatra artistic sculptate, de la apartamentele princiare situate la etaj. In anii 1552-1699 cetatea joaca un rol important in luptele de aparare a tarilor romane duse impotriva cotropitorilor otomani, fiind pierduta de mai multe ori, iar in 1599-1600 trece sub stapanirea lui Mihai Viteazul. In secolul al XVIII-lea pierde treptat importanta militara, iar in 1788 este parasita de garnizoana, cetatea ruinandu-se treptat. In ultimii ani s-au luat masuri pentru consolidarea ruinelor cetatii. Cetatea este vizitata anual de mii de turisti.

Sub dealul cetatii, langa soseaua nationala, se gaseste biserica ortodoxa "Buna vestire" (sec. XVIII). Aici se remarca pictura realizata de pictorul banatean Nicolae Popescu (1835-1877), care in scurta lui viata a imbogatit cu opere de valoare arta romaneasca.

valea_muresului_la_soimos.jpg (34223 bytes) Pe sesul cu care se invecineaza dealul cetatii s-au ciocnit, in noiembrie 1784, taranii rasculati, sub conducerea lui Horia, Closca si Crisan, cu fortele militare habsburgice si nobiliare, care cautau sa bareze drumul lor victorios in valea Muresului.

Virtual Lipova face parte din site-ul Virtual Arad County.

Virtual Lipova a fost creata de Gheorghe Puterity si Draghi Puterity.


LE FastCounter