Asezat la poalele Plesei si ale Dealului Viilor, orasul Sebis isi oglindeste noua sa imagine urbana in apele limpezi ale raului Valea Deznei. Din vechea comuna nu au mai ramas decat cateva cladiri mai importante: scoala veche, castelul, unele case mai mari care ati par miniaturi pe langa zecile de blocuri, pe langa spitalul, liceul si magazinele spatioase. In centrul orasului un parc impunator a inlocuit veche piata plina cu noroi si balti.
 Stravechea comuna Sebis
nu mai poate fi cunoscuta decat din filele istoriei sau imaginile timpului. In secolul al
XVIII-lea, dar mai ales dupa 1840, Sebisul devine centrul unei regiuni metalurgice. Ea
si-a incetat activitatea cu vreo 50 de ani in urma datorita concurentei si epuizarii
zacamintelor pe care le folosea. Traditiile industriale ale
Sebisului au fost reluate in anii urmatori dezvoltindu-se o puternica intreprindere a
industriei locale. Viata industriala a orasului se evidentiaza prin Fabrica
de mobila, Intreprinderea forestiera, Fabrica de paine, materiale de constructie,
confectionarea pietrelor de moara, ateliere mecanice, si altele. |
Sebisul este cel mai important centru comercial al vaii mijlocii a Crisului Alb. Targurile organizate in ziua de luni, miercuri si vineri atrag sute de tarani, incepind de la Brad pana la Pincota.
 La
liceul de cultura generala (bulevardul Victoriei) vizitatorii pot vedea o parte din colectia
de obiecte istorice si etnografice adunate de un harnic colectiv local, expuse intr-un
punct muzeistic. Obiectele rezulta din sapaturile efectuate in jur, provenind din epoca
paleoliticului si pana in epoca feudalismului dezvoltat, depistate mai ales la Iosasel,
Berindia, Chisindia, Cetatea Deznei etc. Deosebit de interesante sunt obiectele
etnografice romanesti, reprezentate prin ceramica de diferite tipuri din valea Crisului
Alb (Tirnavita, Hontisor), icoanele pe sticla, precum si piese caracteristice zonei
etnografice Buteni. Intre acestea se numara un razboi de tesut, mobila populara, cause,
tulnice precum si faimosul steag si pom de nunta de la Chisindia. |
Se poate mentiona ca in viata culturala incepand cu anul 1998 va functiona si o subsectie a Universitatii de Vest "Vasile Goldis" cu cateva sectii. Langa parcul orasului se gaseste un castel (azi Biblioteca oraseneasca), care dateaza de la inceputul secolului al XIX-lea. Compus dintr-un singur corp de cladire, exteriorul spatiosului castel purta initial amprentele barocului tarziu dar ulterior sufera mai rnulte adaptari. In piata Victoriei se ridica un frumos monument in memoria eroilor romani cazuti in razboiul antihitlerist.
De la Sebis, drumul se bifurca in doua drumuri importante. Primul ne conduce in statiunea Moneasa (18 Km). Al doilea merge pe Crisul Alb in sus pe malul drept al acestuia.
Pornind pe traseul care duce spre Moneasa, trecem pe langa cariera de piatra ce se gaseste in imediata apropiere a soselei, la locul numit "Stramtura", intre orasul Sebis si cartierul Prajesti. Este de fapt o vale epigenetica sapata de apa Deznei care a strapuns un baraj vulcanic ce azi inchide in nord depresiunea Dezna–Buhani. De la stramtura spre Moneasa trecem pe linga padurea Prajesti, la marginea careia se contureaza strandul orasului Sebis. Taranii din aceste parti au dus o lupta eroica in perioada revolutiei de la 1848 impotriva domeniului de la Sebis. Dupa 3 km de mers de la Prajesti se iveste pasunea Donceni, una din primele pamanturi din judetul nostru ocupate de tarani in timpul revolutiei de la 1848. Parcurgand depresiunea Dezna-Buhani, observam un relief mai coborat marginit atat in est cat si in vest de dealuri piemontane, pe dreapta dealul Salagenilor si Lazului, pe stinga dealurile Mineadului si Slatinei de Cris. Acestea sunt acoperite de pasuni si culturi. Noile plantatii de livezi de pomi si inierbarea plantelor pun stavila fenomenului de eroziune torentiala.
Virtual Sebis face parte din site-ul Virtual Arad County.
Virtual Sebis a fost creat de Gheorghe Puterity si Draghi Puterity.