VIRFURILE

Coborand din nou inspre sud si continuand drumul pe Valea Crisului, ajungem in comuna Varfurile (Ciuci), atestata documentar din secoIul al XV-lea purtind actuala denumire din anul 1926. Izvoarele istorice confirma ca aici se gasea centrul unui voievodat romanesc, care facea parte din marele domeniu al Siriei. Voievodul de Ciuci este amintit in 1514, cu ocazia roluIui de frunte avut in predarea cetatii Soimos pe seama rasculatilor condusi de Gheorghe Doja.

Se pare ca centrul voivodal se gasea in partea de nord-vest a comunei, pe locul denumit ”Curtescul” aproape de ”Hiread” sau ”Heread”, unde se disting terasarnentele unor cladiri si santuri. In secolul al XVl-lea, in 1566 si 1572, este dovedita existenta unei fortificatii care strajuia granitele Transilvaniei impotriva atacului otoman. Aici poposeau si haiducii care nelinisteau teritoriul cotropit de turci. Prin pozitia sa strategica, cetatea de la Varfurile se integra sistemului de aparare vestica a tarilor romane. In perioada eliberarii Ineului de sub stapinirea turceasca (1595 – 1658), fortificatia de la Varfurile strajuia drumul ce ducea spre Oradea. In secolul al XVIII-lea se instaleaza aici centrul unui domeniu feudal. Traditia populara a pastrat amintirea faptului ca iobagii erau chemati in acest loc, la robota. Femeile, venite la lucru la Curtea domneasca, aduceau copiii mici pe care ii incredintau uneia dintre ele, pina cind celelalte Indeplineau sarcinile datorate stapinului.

In cadrul rascoalei antihabsburgice a curutilor (1703 – 1711), condusa de Francisc Rakoczy al ll-lea, la care au participat si masele romane din Zarand, locotenentul Dragul a incercuit la Varfurile o unitate habsburgica si a constrans-o sa capituleze in 1708.

Cariera de piatra din localitate era renumita odinioara pentru exploatarea crincena si numeroasele accidente provocate de conditiile rudimentare de lucru. O mare parte a populatiei comunei furnizeaza mina de lucru pentru carierele de piatra, cit si pentru exploatarea lemnului de pe Valea Leucii. Multi lucreza ca rnuncitori minieri la Brad. De la Varfurile drumurile se ramifica in mai multe directii.

 

VIDRA

Un drum cornunal ne duce in directia Vidra, localitate asezata pe doua dealuri mai inalte. Dintre acestea, unul denumit ”Dealul Magherestilor” a constituit leaganul familiei Magheru, plecata in tara Romaneasca si din randurile careia s-a ridicat generalul revolutionar de la 1848, Gheorhe Magheru.

In sat se gasesc doua obiective turistice interesante asezate pe dealul ”Petrisor”: gorunul secular si biserica de lemn. Gorunul, monument al naturii, pare a avea o vechime de 400 ani. Biserica de lemn, construita pe la 1724 a fost restaurata in anul 1800 iar mai recent in 1962-1964. La aceasta biserica se r emarca in special turnul de lemn, in forma de prisma cu un frumos coif de factura baroca.

Tot la Varfurile se desprinde un drum spre nord, portiune a soselei nationale Oradea – Deva, urcand Dealul Mare, pe o minunata serpentina, spre granita judetului. Drumul a fost timp de secole poarta Tarii Halmagiului. Pe aici a trecut, in decembrie 1600, Mihai Viteazul spre Oradea si apoi spre Praga si tot pe aici s-au deplasat fn 1784 rasculatii lui Horia, iar 1n 1848-1849, ostile lui Avram lancu si loan Buteanu.

 

LAZURI

Intre localitatile intalnite pe acest drum, este si satul Lazuri, unde se mai vad urmele unor mine, dupa traditie din timpul romanilor.

Prin Lazuri dupa aproximativ 15 km se poate ajunge, plecand din Varfurile pe Valea Leucii cu trenul forestier, la cabana de vanatoare situata adanc in Muntii Bihorului. Se pot vana mistreti, caprioare, cocosi de munte, pisica salbatica, lupi, etc.

De la Lazuri, continuand drumul national spre Oradea, ajungem la cota 629 in saua Dealul Mare, un irnpresionant platou impartit de vaile Vacii, Bibart si nurneroase paraie, in mai multe culmi radiale, cu ver- santi impaduriti. Este o zona naturala dintre cele mai importante din judet.

LEASA

De la Varfurile, indreptindu-se spre Halmagiu, nu departe de soseaua asfaltata se intind satele Bodesti si Leasa. In mijlocul satului Leasa a avut loc razvratirea taranilor in noiembrie 1930, impotriva autoritatilor locale.

 

BODESTI

La Bodesti se poate vizita cladirea scolii vechi (azi camin cultural), ridicata in 1868 prin stradania locuitorilor si sub indemnul lui conducerea lui Nicolae Butariu (1844- 1890), militant pentru drepturile si cultura poporului roman din aceasta zona. Pe grinda de pe frontispiciul cladirii este grevat textul redactat in spiritul ortografiei scolii Ardelene: ”Sa viedie natiunea romana”, amintind ca infiintarea acestei scoli constituia un exemplu de urmat, in aceasta regiune lipsita de asezaminte pentru invatatura, datorita conditiilor vitrege in care

 

<...> de continuat <...>

Virtual Varfurile face parte din site-ul Virtual Arad County.

Virtual Varfurile a fost creat de Gheorghe Puterity si Draghi Puterity.

11MB Free Web Hosting at XOOM!